Revendicările Federației Sindicale “Sănătatea” din Moldova, adresate Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului și Guvernului

26/04/2022
Revendicările Federației Sindicale “Sănătatea” din Moldova, adresate Președintelui Republicii Moldova, Parlamentului și Guvernului

Consiliul Republican al Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova (FSSM), analizând evoluția situației pandemice din regiune și impactul acesteia asupra sistemului de sănătate din țară, conștientizând noua provocare cu care se confruntă Republica Moldova, determinată de conflictul din Ucraina, promovând munca decentă pentru angajații din domeniul sănătății și asigurarea condițiilor decente de trai pentru aceștia, accentuând rolul și importanța sistemului de sănătate pentru o societate sănătoasă, considerând necesar ca angajații sistemului de sănătate să fie apreciați conform riscului și volumului muncii prestate, afirmând necesitatea respectării statutului lucrătorului medical, înaintează conducerii Republicii Moldova următoarele revendicări:

Revendicarea nr. 1: Negocierea și încheierea Convenției colective nivel de ramură pe anii 2022-2025

Convenția colectivă la nivel de ramură reprezintă actul juridic care stabilește principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă și a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanții împuterniciți ai salariaților și ai angajatorilor la nivel ramural, prin acordul părților, în cadrul negocierilor colective.

Reieșind din circumstanța expirării termenului de valabilitate al Convenției colective (nivel de ramură) pe anii 2018-2021, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova, la acest moment, are ca prioritate negocierea Convenției colective (nivel de ramură) pe anii 2022-2025, care ulterior va sta la baza elaborării contractelor colective pentru fiecare instituție medicală publică sau instituție de învățământ medical.

Or, în condițiile relansării dialogului social pe toate platformele – naționale, ramurale, teritoriale, considerăm că dezvoltarea parteneriatului social în ramura ocrotirii sănătății este absolut necesară. Exercițiul de consultări și negocieri constructive între partenerii sociali din ramura ocrotirii sănătății constituie o pârghie legală menită să asigure și să contribuie la identificarea și soluționarea oportună a problemelor lucrătorilor din ramură.

În baza propunerilor parvenite din partea comitetelor sindicale care reprezintă angajații din instituțiile medicale, farmaceutice și de învățământ medical, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova a elaborat  proiectul Convenției colective (nivel de ramură) pentru următorii 4 ani, ajustând propunerile salariaților la prevederile legislației în vigoare. Proiectul noii Convenții a fost expediat membrilor Comisiei ramurale, reprezentanți ai Ministerului Sănătății și ai Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, pentru examinare, astfel încât au fost respectate toate condițiile pentru ca proiectul să poată fi negociat, promovat și încheiat între partenerii sociali.

Revendicarea nr. 2: Stabilirea mărimii primei de asigurare în formă de sumă fixă, fără derogare de la prevederile art.17 alin.(4) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, prin aplicarea primei de asigurare în formă de contribuție procentuală la salariul mediu anual, prognozat pentru anul respectiv în baza indicatorilor macroeconomici.

Din anul 2014 până în prezent, mărimea primei de asigurare în formă de sumă fixă a fost menținută la valoarea 4056 lei. Or, acest fapt este inechitabil față de persoanele angajate, care plătesc prima de asigurare obligatorie de asistență medicală sub formă de contribuție procentuală la salariu și alte recompense, în condițiile în care câștigul mediu salarial brut din anul 2014 până la momentul actual a înregistrat o majorare substanțială.

Reieșind din cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2022, în mărime de 9900 de lei, costul total al primei de asigurări obligatorii de asistență medicală pe care îl achită în mediu timp de un an un angajat este de 2,6 ori mai mare decât mărimea primei în sumă fixă.

Respectiv, în scopul asigurării unui mecanism nediscriminatoriu și echitabil față de salariați, este imperativ necesar de a stabili mărimea primei de asigurare în formă de sumă fixă la valoarea reală. Cu atât mai mult că, pentru persoanele care se asigură individual, prin achitarea poliței în sumă fixă, sunt prevăzute anumite reduceri: cu 50% pentru majoritatea categoriilor de plătitori, cu 60% pentru persoanele fizice care desfășoară activitate independentă în domeniul comerțului cu amănuntul fără a constitui o formă organizatorico-juridică şi cu 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinație agricolă, în cazul achitării primei în termen de până la 31 martie inclusiv.

Revendicarea nr. 3: Modificarea Legii nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, astfel încât volumul transferurilor de la Bugetul de Stat pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat, să se calculeze prin înmulțirea numărului de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat (la data de 31 decembrie a anului precedent anului de gestiune) cu mărimea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă.

În opinia Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova aceasta ar reprezenta cea mai corectă și echitabilă prevedere în raport cu persoanele angajate.

Suma transferurilor de la Bugetul de Stat pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat,  în anul 2021, a constituit 49,3% din totalul veniturilor Fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), în pofida faptului că circa 65% din persoanele integrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală fac parte din categoriile de persoane neangajate, pentru care Guvernul are calitatea de asigurat. Respectiv, Statul trebuie să-și exercite această funcție în măsură deplină, iar transferurile de la Bugetul de Stat cu această destinație ar trebui să constituie o pondere mult mai mare în totalul FAOAM.

Considerăm judicios și oportun de a consolida eforturile Guvernului întru transferarea mijloacelor financiare din bugetul de stat în FAOAM pentru aceste categorii de persoane. Cu atât mai mult că ponderea majoritară din aceste categorii de persoane este constituită din acele categorii de persoane care au nevoie cel mai des de asistență medicală (copiii, pensionarii, gravidele și persoanele cu dizabilități).

Pentru asigurarea populației cu servicii medicale calitative, echitabile și la timp, medicina trebuie finanțată prioritar de Stat în volum suficient, întrucât medicina performantă este foarte costisitoare. Or, finanțarea prioritară a sistemului de sănătate este un factor de conștientizare a conducerii Republicii Moldova.

Revendicarea nr. 4: Efectuarea unei analize, completarea și ajustarea continuă a legislației privind plata muncii angajaților din instituțiile medico-sanitare publice (Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Hotărârea Guvernului nr.837/2016 pentru aprobarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenta medicală), inclusiv în cadrul comisiei de dialog social la nivel de ramură (eventual a unor grupuri de lucru comune), în vederea asigurării unor salarii echitabile și decente.

În mod prioritar solicităm reconsiderarea importanței muncii lucrătorilor din sistemul de sănătate (personal medical și auxiliar) prin continuarea creșterilor salariale demarate odată cu începutul pandemiei.

Totodată, în scopul diminuării impactului creșterii accelerate a prețurilor la toate produsele asupra salariilor lucrătorilor din domeniul ocrotirii sănătății, intervenim cu solicitarea de a prevedea indexarea anuală a salariilor, în conformitate cu prevederile art.133 din Codul muncii al Republicii Moldova, care stabilește expres că sporirea nivelului conținutului real al salariului se asigură prin indexarea salariului în legătură cu creșterea prețurilor de consum la mărfuri și servicii.

Conform legislația în vigoare, salariul minim garantat necesită a fi indexat anual, în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum. De menționat că această normă a fost prevăzută inițial în actul normativ care reglementează salarizarea personalului din instituțiile medicale încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, dar a fost exclusă ulterior. Reieșind din acestea, solicităm autorităților competente de a examina posibilitatea reintroducerii acestei norme în legislația în vigoare.

Cu referire la salarizarea lucrătorilor din instituțiile medicale bugetare, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova insistă pe propunerile pe care le-a înaintat la etapa elaborării politicii salariale pentru anul 2022, și anume:

  • Majorarea salariilor angajaților din sistemul de sănătate să se realizeze prin majorarea efectivă a salariului de bază și nu prin introducerea sau majorarea unor sporuri la salariu de bază. În condițiile reglementărilor actuale, pentru lucrătorii din sistemul sănătății sporurile aplicate la salariul de bază depășesc mărimea efectivă a salariului de bază, or anume acest aspect s-a dorit a fi exclus prin implementarea noului sistem de salarizare în sectorul bugetar în anul 2018.
  • Majorarea clasei de salarizare pentru cercetătorii științifici din domeniul medicinei;
  • Stabilirea clasei de salarizare pentru medicii rezidenți antrenați în supravegherea de stat a sănătății publice și/sau în acordarea asistenței medicale la nivelul funcției de „Medic (de toate specialitățile), în instituții de categoria: nivel republican”, fără vechime. Aceasta ar stimula medicii rezidenți din instituțiile medicale bugetare, astfel încât salariul de funcție ar fi aproape de nivelul stabilit la momentul actual pentru medicii rezidenți care activează în instituțiile medicale încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, care actualmente au un salariu de funcție în mărime de 9150 lei, comparativ cu salariul în cuantum de 6860 lei prevăzut pentru medicii rezidenți care activează în unitățile medicale bugetare.
  • Excluderea din art.21 al Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul  bugetar  a normei care stabilește limita maximă a premiilor unice acordate salariaților (5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară). Or, în condițiile în care premiile se achită din contul economiilor formate, nu este judicioasă această limită de 5%.

Privitor la ajustarea mecanismului de salarizare a personalului din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenta medicală, intervenim cu aceleași solicitări:

– Revizuirea grilelor salariale prevăzute în Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistentă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.837/2016, în vederea stabilirii salariilor de funcție  în raport cu gradul de risc pentru fiecare specialitate aparte (cum ar fi: stabilirea corectă și echitabilă a salariilor după principiul „remunerare egală pentru același tip de muncă” pentru cadrele medicale care activează în sfera de ionizare (radiologie) similar cu personalul medical din serviciul medicinei nucleare; precum și pentru personalul medical ocupat nemijlocit cu tratamentul HIV/SIDA din asistența medicală de ambulator similar cu salariile stabilite pentru aceeași categorie de personal medical care activează în secțiile spitalicești; stabilirea echitabilă a salariilor medicilor din DMU/UPU; stabilirea în mod diferențiat a salariilor pentru asistentele medicale reieșind din specificul de activitate similar medicilor din acest serviciu; revizuirea salariilor bioinginerilor medicali etc.).

– Revizuirea mărimii suplimentului pentru munca de noapte și a criteriilor de stabilire a acestui supliment;

– Reglementarea plății muncii pentru mobilizarea la domiciliu a cadrelor medicale;

– Includerea plății premiului anual pentru rezultatele activității în anul de gestiune, similar cu prevederea din sistemul de salarizare pentru sectorul bugetar;

– Examinarea posibilității de reincludere în mecanismul de salarizare a plății suplimentare pentru deținerea categoriei de calificare pentru cadrele medicale similar cadrelor medicale care activează în instituțiile medicale finanțate de la bugetul de stat.

Revendicarea nr. 5:  Elaborarea unor norme de muncă/de timp concrete pentru salariații din domeniul sănătății și ajustarea normativelor de personal (în funcție de standardele medicale actuale și de structura, profilul și necesitățile prestatorilor de servicii medicale) pentru toate categoriile de lucrători din instituțiile medico-sanitare.

În sectorul sănătății nu au fost elaborate și aprobate de către Guvern normele-tip de muncă, conform prevederilor Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 98/2013.

Or, conform prevederilor acestui Regulament, normativele ramurale se aprobă de către ministerele de ramură de comun acord cu patronatele și sindicatele ramurale și se includ ca anexe în convențiile colective ramurale, fiind obligatorii pentru angajatorii și salariații care cad sub incidența convențiilor respective.

De aceea, considerăm că ar fi oportun de a analiza acest aspect în cadrul comisiei ramurale de dialog social și de a elabora anumite norme de muncă/de timp și, respectiv, de a evalua/actualiza și perfecționa normativele de personal existente, de comun cu alte părți competente (cum ar fi reprezentanți ai Comisiilor de specialitate, reprezentanți ai unor direcții din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică etc.)

Ținem să menționăm că avem sesizări parvenite de la colectivele de salariați din cadrul instituțiilor medicale care abordează necesitatea ajustării ordinelor Ministerului Sănătății nr.100 din 10.03.2008 Cu privire la Normativele de personal, nr. 95 din 07.02.2012 Cu privire la normativele de personal în instituțiile medico-sanitare publice spitalicești și nr. 695 din 13.10.2010 Cu privire la asistența medicală primară din Republica Moldova.

Totodată, am fost sesizați de mai mulți medici de familie și medici specialiști că este necesar de a ajusta mărimea volumului de timp stabilit pentru realizarea unei consultații per pacient, reieșind din specialitatea medicală.

Revendicarea nr. 6: Ajustarea cadrului normativ privind funcționarea sistemului public de pensii, astfel încât perioada de internatură, secundariat clinic și rezidențiat – perioadă în care persoanele vizate au achitat contribuții de asigurări sociale – să se includă în calculul stagiului contributiv de cotizare necesar pentru a  stabili dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă.

Conform prevederilor art.152 din Legea privind sistemul public de pensii nr.156/1998, dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1). Așadar, la calcularea stagiului de cotizare vor fi incluse doar perioadele pentru care persoanele au beneficiat de salariu și au fost achitate contribuții de asigurări sociale aferent acestuia.

Însă, conform cadrului legal al funcționării sistemului public de pensii (art.5, alin.(2 )litera e) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156/1998 și subpunctului 6) al pct. 61 din Hotărârea Guvernului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor nr.165/2017) perioada de internatură, secundariat clinic și rezidențiat sunt atribuite la perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare.

Însă, în cazul în care medicii au urmat perioada de internatură în cadrul instituțiilor medicale, fiind remunerați cu salarii lunare, din care au fost reținute inclusiv contribuțiile de asigurări sociale, perioada de internatură nu poate fi considerată o perioadă necontributivă. Or, art.5 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr. nr.156/1998 prevede expres că în sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

Respectiv, perioada de internatură reprezintă o perioadă contributivă, care, în temeiul art.5 alin.(1) al Legii nr.165/2017, este eligibilă de a fi  inclusă în stagiul de cotizare având în vedere că pentru perioada menționată asigurații au achitat contribuții de asigurări sociale de stat.

Totodată, ținem să că, începând cu 11 octombrie 2013, în urma completărilor actelor normative care reglementau salarizarea personalului din instituțiile medicale la acel moment, medicii rezidenți care urmează studii de rezidențiat și sunt antrenați în acordarea asistenței medicale sunt salarizați. Respectiv din salariile medicilor rezidenți se rețin atât impozitul pe venit, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, cât și contribuțiile de asigurări sociale.

Având în vedere că, pe perioada internaturii și rezidențiatului persoanele vizate au beneficiat de salariu, prin excluderea perioadelor menționate din stagiul de cotizare pentru pensia anticipată sunt lezate drepturile medicilor de a-și stabili pensia anticipată pentru carieră lungă. Totodată, prin neincluderea acestor perioade în stagiul de cotizare se încalcă  principiul contributivității definit în art.3 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Revendicarea nr. 7: Promovarea monitorizării în cadrul instituțiilor medicale a fenomenului „epuizării profesionale (burnout)” întru protejarea salariaților.

Odată cu declanșarea pandemiei lucrătorii din unitățile medicale au fost expuși la un nivel crescut de stres în activitatea profesională, fiind susceptibili să sufere de sindromul „burnout” (sindromul „epuizării profesionale”), cu urmări care se răsfrâng nu numai asupra lor, dar și asupra pacienților și sistemului de sănătate în general.

De aceea, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova intervine către autoritățile competente despre necesitatea monitorizării fenomenului epuizării și arderii profesionale în cadrul instituțiilor medicale, respectiv de a întreprinde anumite acțiuni concrete în acest sens (de exemplu: instituirea în cadrul instituțiilor medicale a unor posturi de psihologi/alți specialiști care să consilieze și să susțină angajații aflați în astfel de situații).

Revendicarea nr. 8: Revizuirea și ajustarea legislației naționale vizând bolile profesionale, inclusiv recunoașterea COVID-19 drept boală profesională

Încadrarea și recunoașterea COVID-19 drept boală profesională a reprezentat o provocare a ultimilor 2 ani și, respectiv, o problemă larg dezbătută în toate statele europene. În timp, autoritățile au adoptat diverse politici și proceduri care s-au modificat pe parcursul evoluției pandemiei.

Cea mai mare rată de transmitere a virusului s-a înregistrat la locurile de muncă considerate ”esențiale” – domeniul ocrotirii sănătății și de asistență socială, cele unde există o interacțiune între angajați sau între angajați și public.

Convențiile Organizației Internaționale a Muncii, nr.121 „Privind prestațiile pentru accidente de muncă” și nr. 102 „Privind normele minime de securitate socială”, reglementează o serie de aspecte sociale: îngrijirea medicală, asigurarea pentru boală, șomajul, vârsta înaintată, asigurarea în legătură cu un accident industrial, boala profesională.

Luând în considerare standardele internaționale de muncă care răspund la întrebarea dacă poate infectarea cu COVID-19 să fie considerată un accident legat de locul de muncă sau boală profesională, putem afirma cu certitudine că bolile infecțioase sau parazitare contractate în timpul exercitării unei profesii în care există un risc mare de contaminare pot fi considerate boli profesionale a muncii care implică expunere la risc.

Recunoașterea COVID-19 ca boală profesională sau accident de muncă este deja o realitate în mai multe state, majoritatea optând, totuși, reieșind din criteriile naționale, pentru recunoașterea COVID-19 drept boală profesională.

Informații utile