Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova a expediat revendicările adoptate în unanimitate la lucrările Consiliului Republican din 03 aprilie 2026, către organele de conducere ale Republicii Moldova.

Documentul înaintat prevede sporirea protecției sociale și economice a angajaților din sectorul medical și a fost remis pentru informare, luare de atitudine și întreprinderea măsurilor corespunzătoare – Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Lista de revendicări conține următoarele puncte:

REVENDICĂRILE

Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova la nivel de ramură

1. Majorarea salariilor lucrătorilor din sănătate (SAOAM, buget și cadrele didactice din învățământul medical profesional tehnic).

Argumente:

Federația Sindicale „Sănătatea” din Moldova insistă pe importanța stabilirii unor salarii decente ca factor esențial pentru susținerea calității serviciilor medicale și formarea de personal calificat în domeniul sănătății și învățământului medical.

Există o nevoie acută de lucrători medicali în sistemul de sănătate, lucru care se poate corecta prin investiții continue în resurse umane bine pregătite, motivate și salarizate adecvat. Nivelul scăzut al salariilor împinge salariații din sănătate să activeze mult peste program, indicatorul cumulărilor înregistrat per țară devenind alarmant de mare – până la 1,9 (conform datelor din 2025).

Salariile insuficiente generează rezultate negative în lanț, de la deficit de cadre sau migrație de personal medical în alte state, la suprasolicitarea personalului rămas și erori medicale. Solicitarea majorării salariilor nu trebuie privită ca o facilitate pentru personalul din sănătate, ci ca o măsură de prevenire a riscului de pierdere a resurselor umane din sistem.

Deși în ultimii ani salariile angajaților din instituțiile medicale au fost majorate în mai multe etape, veniturile salariale ale acestora nu reflectă încă pe deplin complexitatea, responsabilitățile și efortul implicat în profesiile medicale, făcând neatractive aceste profesii și mai puțin competitive cu alte domenii mai bine plătite și cu riscuri specifice muncii mai mici. Este necesar de a stabili un echilibru corect între sarcini și recompensă, deoarece salariații tratați echitabil devin salariați eficienți.

Pentru salariații din unitățile medicale bugetare salariile au crescut într-un mod artificial, impus de pandemia COVID. Din momentul adoptării noii Legi a salarizării în sectorul bugetar în anul 2018 și până în prezent, valoarea de referință stabilită pentru personalul medical a crescut de la 1500 lei – în anul 2018 la 2400 lei – în anul 2026 (respectiv cu 60% în 9 ani). În fapt, veniturile salariale ale cadrelor medicale din unitățile bugetare au fost majorate nu prin majorarea efectivă a salariului de funcție, indicator care demonstrează complexitatea și specificul postului, ci prin includerea și, ulterior, majorarea sporului specific până la 60%. Totuși legislația privind salarizarea prevede că venitul final al salariaților trebuie să fie constituit majoritar din salariul de funcție (cel puțin 60%, reieșind din profesie, risc profesional și complexitate), și cel mult 40% – alte sporuri și suplimente.

De remarcat că, în anul 2025 salariile lucrătorilor medicali din unitățile medicale bugetare au fost mai mici decât salariile lucrătorilor din instituțiile medicale încadrate în asigurări.

Trebuie de precizat că, deși salariile personalului medical care activează în instituțiile medicale încadrate în SAOAM sunt superioare salariilor cadrelor medicale din unitățile bugetare, acestea nu sunt stabilite încă la valoarea ajustată importanței muncii profesiilor medicale, fiind necesară continuarea implementării majorărilor salariale.

În anul 2026 nu au fost prevăzute creșteri salariale pentru personalul din unitățile medicale din asigurări,  nefiind planificate în acest sens surse financiare nici în Legea FAOAM pe anul curent. Se prevede ca în anul curent în raport cu anul anterior Fondurile AOAM vor crește cu 9,2%, iar Fondul pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice (fondul de bază) din care sunt achitate și salariile personalului – va crește cu 7,9%.

Având în vedere rata medie anuală a inflației din Moldova care în anul 2025 a fost de 6,9%, și în contextul argumentelor prezentate mai sus, este necesară cel puțin indexarea salariilor lucrătorilor din sistemul medical, atât pentru cei din instituțiile bugetare, cât și pentru cei din sistemul de asigurări medicale.

Federația Sindicale „Sănătatea” din Moldova solicită stabilirea unor salarii decente ca factor esențial pentru susținerea profesiunii medicale și formarea de personal calificat în domeniul sănătății, iar pentru aceasta sunt necesare creșteri salariale cu mai mult de 10%.

Totodată, solicităm urgent majorarea salariilor pentru cadrele didactice din învățământul medical profesional tehnic. Este absolut paradoxal și incorect ca profesorii din învățământul profesional medical și farmaceutic să aibă salarii mai mici decât discipolii care activează în instituțiile medicale.

Învățământul medical profesional tehnic, la fel ca întregul sistem medical se confruntă cu criză de personal și exod al profesorilor. Majorarea salariilor pentru profesorii din colegii ar reprezenta o investiție și un instrument de reținere a acestora în învățământul medical. Fără o salarizare competitivă, sistemul pierde cadre didactice calificate, dar și viitori asistenți medicali și farmaceutici pe care îi formează.

2. Stabilirea sporului pentru deținerea categoriei de calificare pentru personalul medical și farmaceutic din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenta medicală.

Argumente:

Conform datelor prealabile prelucrate de Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova pentru anul 2025, la nivelul instituțiilor medicale subordonate Ministerului Sănătății, doar circa 70% din medici și, respectiv circa 83% din rândul personalului medical mediu dețin categorie de calificare. Pierderea interesului medicilor, farmaciștilor și asistenților medicali în a-și confirma categoria de calificare este rezultată în mare parte din motivul excluderii (începând cu anul 2016) a suplimentului la salariu pentru deținerea categoriei de calificare pentru cadrele medicale care activează în instituțiile medico-sanitare încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.

Reieșind din aceste statistici, Federația Sindicală „Sănătate” insistă către Ministerul Sănătății de a prevedea includerea în structura salariilor cadrelor medicale din SAOAM a plății sporului pentru deținerea categoriei de calificare, la fel ca și în sistemul bugetar, sau ca o alternativă – prevederea unui indicator de performanță pentru deținerea categoriei de calificare și plata unui supliment în acest sens.

3. Majorarea sporului de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile.

Argumente:

Legislația în vigoare reglementează – prin prevederile art.139 din Codul muncii și prevederile art.15 din Legea salarizării nr.847/2002 – că mărimea concretă a sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile se stabilește în funcție de greutate şi nocivitate, în limitele negociate de partenerii sociali şi aprobate prin convenția colectivă la nivel național şi ramural.

Menționăm că până în decembrie 2018 sporul respectiv se calcula în dependență de salariul minim pe țară: pentru munca în condiții grele şi nocive – nu mai mică de 25% din salariul minim pe țară, pentru munca în condiții deosebit de grele şi deosebit de nocive – nu mai mică de 50% din salariul minim pe țară. Amintim că pentru anul curent, salariul minim este stabilit în mărime de 6300 lei, respectiv 25% ar însemna 1575 lei, iar 50% – 3150 lei. Începând cu anul 2018, condiționalitatea respectivă a fost exclusă (prin Legea nr. 271/ 2018).

Important de specificat că mărimile sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile ultima dată au fost revăzute în anul 2007, prin Hotărârea Guvernului nr. 782/2007 privind aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărârea Guvernului nr.152/2004 și prin Convenția colectivă (nivel național) nr. 7 din 18.05.2007. La nivel național, aceste sporuri, în dependență de gradul de nocivitate la locul de muncă, variază de la 100 de lei până la 200 de lei, iar în ramura sănătății, din iulie 2022, sporul este cuprins între 250 lei și 500 lei.

Analizând practica statelor vecine care achită acest spor, se constată că în Romania, de exemplu, acest spor se stabilește în mărimi diferite de 5%, 7%, 12%, 10%, 15%  față de salariul de bază al angajatului și nocivitatea locului de muncă. Pe de altă parte, în Ucraina, mărimea sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiții nesatisfăcătoare, depinde de gradul de nocivitate, de la 4% până la 24% față de salariul tarifar al angajatului.

Respectiv, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova vine cu solicitarea repetată de a indexa mărimea sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile, mărimi care se vor stabili prin Convenția colectivă (nivel de ramură) pe anii 2026-2030. Reamintim că la etapa negocierii Convenției de ramură pe anii 2026-2030, s-a decis că pe parcursul anului curent, se va reveni la examinarea mărimii sporului de compensare pentru munca în condiții nocive.

4. Implementarea noilor norme de organizare în asistența medicală primară să nu afecteze salariații.

Argumente:

La ședința Colegiului Ministerului Sănătății din 24 martie, dedicată reorganizării asistenței medicale primare și perspectivelor de dezvoltare ale acesteia s-a pus accent pe necesitatea reorganizării rețelei de asistență medicală primară prin consolidarea instituțiilor; instituirea unui mecanism eficient de coordonare la nivel teritorial; îmbunătățirea managementului și guvernanței; asigurarea accesului sporit la servicii în mediul rural și modernizarea infrastructurii și dotărilor instituțiilor medicale. Un al obiectiv urmărit este consolidarea rolului centrelor de sănătate de nivel raional, care vor coordona activitatea prestatorilor de servicii medicale și vor monitoriza indicatorii de acces, calitate și satisfacție a populației.

S-a menționat că reforma asistenței medicale primare reprezintă o transformare sistemică profundă, care necesită implicare și responsabilitate comună din partea tuturor actorilor din domeniu.

De aceea solicităm ca, fuziunea sau comasarea unor centre de sănătate să se abordeze în mod individual, prin consultarea opiniei autorității publice locale (Fondatorului), a colectivului de salariați, a cetățenilor vizați și a conducerii instituțiilor, să se ia în considerare existența cadrelor medicale, astfel încât tranziția respectivă să fie atât în avantajul salariaților, cât și în avantajul cetățenilor înscriși pe listele locale.

Totodată, este necesar ca salariaților să li se asigure garanțiile şi compensațiile generale prevăzute de legislație și contractele colective de muncă în cazul transferului la o altă unitate sau angajării prin transfer în instituția care a absorbit centrele de sănătate mai mici.

Ne referim aici la faptul că tranziția respectivă să nu lezeze anumite garanții și drepturi ale salariaților, cum ar fi:

• Lipsirea de posibilitatea de a merge în concediu în perioada planificată, în cazul transferului de la o unitate la alta;
•  Asigurarea compensării financiare a zilelor de concediu neutilizate acolo unde salariatul a fost concediat;
• Impunerea statutului de angajat nou după transfer de la o unitate la alta și, respectiv, lezarea dreptului de a beneficia de concediu sub motivul imposibilității acordării în avans a acestuia;
• lezarea dreptului de a beneficia de concediu pe motiv că nu au fost planificate surse financiare pentru compensarea îndemnizației de concediu în anul în curent pentru salariații transferați;
• Stabilirea unor salarii mai mici decât mărimile salariilor și alte plăți suplimentare la salariu, stabilite până la transfer în noile unități;
• Angajarea în mod condiționat sau pe perioade determinate de timp a persoanelor transferate.

În acest context, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova intervine cu solicitarea ca în procesul de reorganizare a rețelei de asistență medicală primară, salariaților vizați să li se asigure și respecte integral drepturile și garanțiile prevăzute de legislație și de contractele colective de muncă.

5. Ajustarea actelor normative în vederea includerii liderului de sindicat în componența consiliului de administrare al Unității.

Argumente:

Prin elaborarea noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a Instituției Medico-Sanitare Publice spitalicești, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr.87/2023 și a noului Regulament-cadru de organizare și funcționare a Instituției Medico-Sanitare Publice de asistență medicală primară, aprobat prin Ordinul Ministerul Sănătății nr. 925/2025, se constată că, în componența consiliilor administrative ale instituțiilor, numărul reprezentanților colectivului de muncă a fost redus la un singur membru (anterior fiind în număr de doi membri din colectiv).

Această modificare este în neconcordanță și divergență cu prevederile legislației, reducând posibilitatea angajaților de a participa la administrarea unității, drept prevăzut prin Codul muncii al Republicii Moldova.

Important de specificat este că, prin Convenția colectivă (nivel de ramură) pe anii 2026-2030 s-a negociat și s-a convenit că Părțile semnatare ale Convenției se obligă să asigure participarea reprezentanților Federației, respectiv a reprezentanților organizațiilor sindicale din unități, în limita competențelor funcționale, cu drept de vot, la lucrările anumitor organe colegiale și comisii ale instituției, inclusiv la lucrările Consiliilor de Administrare ale unității (pct.97). De menționat că această clauză s-a regăsit și în Convențiile colective anterioare, în temeiul prevederilor Codului muncii privind dreptul salariaților de a participa la administrarea unității (specificate în art.19 lit. c), art.20 alin. (2), art.21 alin. (2)-(4), art.42 și  art.42¹).

Reieșind din faptul că în conformitate cu noile prevederi ale Regulamentelor-cadru de organizare și funcționare, în componența Consiliului de Administrație va fi inclus un singur membru al colectivului (fără a stipula expres că acesta trebuie să fie reprezentantul organizației sindicale din instituție), constatăm că a fost lezat dreptul unor reprezentanți ai organelor sindicale de a fi incluși/aleși în componența organului colegial respectiv.

Este important de accentuat că, în conformitate cu prevederile art.20 alin. (2) din Codul muncii, interesele salariaților unității la realizarea dreptului de participare la administrarea unității sunt reprezentate de organul sindical din unitate, și doar în lipsa acestuia – de alți reprezentanți aleși de salariații unității.

Menționăm că în unitățile medicale unde sunt constituite sindicate, organul sindical reprezintă și apără interesele salariaților și este la curent cu toate problemele cu care se confruntă aceștia, fiind ”portavoce” a colectivului. Respectiv, suntem preocupați de faptul ca reprezentanții organelor sindicale să poată să reprezinte aceste interese la lucrările Consiliilor de Administrare.

La moment, există deja precedente neplăcute în unele instituții spitalicești, în care intenționat în cadrul Consiliului administrativ nu a fost inclus președintele comitetului sindical sau cel puțin un membru al comitetului.

În acest context, solicităm modificarea Regulamentelor-cadru prin includerea în componența Consiliului administrativ a doi reprezentanți al colectivului de muncă, unul fiind președintele sau vicepreședintele organizației sindicale primare, iar altul ales la adunarea generală a colectivului prin votul majorității celor prezenți.

6. Elaborarea noului Regulament cu privire la vechimea în specialitate a lucrătorilor din sistemul de sănătate.

Argumente:

Regulamentul cu privire la vechimea în specialitate a lucrătorilor din sistemul de sănătate, aprobat în anul 2013 a fost elaborat în temeiul vechiului sistem de salarizare. Respectiv este necesar de a elabora un nou Regulament în acest sens, în conformitate cu prevederile mecanismului de salarizare prevăzut pentru instituțiile medico-sanitare publice încadrate în SAOAM, întrucât salariile de funcție pentru acești salariați sunt delimitate reieșind din specificul de activitate și vechimea în specialitatea respectivă.

Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova își exprimă deschiderea și angajamentul pentru participarea la elaborarea unui nou Regulament privind stabilirea vechimii în specialitate care să fie aprobat de Părțile parteneriatului social din ramură – Ministerul Sănătății și Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova.

7. Revizuirea standardelor de personal medical (normative și norme).

Argumente:

Necesitatea actualizării standardelor de personal medical este crucială și se bazează pe o serie de argumente actuale, centrate pe siguranța salariaților la locul de muncă, calitatea serviciilor și sustenabilitatea sistemului de sănătate. Standardele de personal sunt învechite și subdimensionate și nu mai corespund nevoilor medicale complexe actuale.

Reglementarea unor normative clare și realiste privind numărul optim de personal medical sunt vitale pentru a preveni suprasolicitarea. Ținem să specificăm că la nivel european termenul de ”normative minime de personal” este înlocuit cu termenul de ”normative sigure de personal”.

Or, suprasolicitarea și epuizarea profesională cresc riscul de erori medicale, afectând direct complexitatea și calitatea actului medical, pe de o parte și intensificarea exodului medical, pe de altă parte.

Totodată, digitalizarea serviciilor medicale, în special în asistența medicală primară (SIAMP, SIRSM, eRețeta compensată, portalul concediilor medicale etc.) pune o responsabilitate suplimentară pe seama medicilor și asistenților medicali, iar erorile generate de sistem îngreunează și mai mult prestația acestora, reducând din timpul necesar pentru examinarea medicală a beneficiarului. Toate acestea pun o povară ”administrativă” pe umerii medicului, care devine un operator de date în acest sens și care trebuie să facă față deficiențelor tehnice și vitezei de lucru foarte lente a sistemelor.

Comunitatea medicală consideră că este necesară ajustarea normelor de muncă și normativelor de personal, inclusiv în asistența medicală primară, reieșind din aceste impedimente.

Reieșind din solicitările parvenite din colectivele de muncă pe acest aspect, intervenim cu solicitarea de a ajusta și a actualiza standardele de personal medical în vederea asigurării sustenabilității forței de muncă și reducerii migrației lucrătorilor medicali către țări cu sisteme mai bine dimensionate.

8. Finanțarea suficientă a IMSP de către Compania Națională de Asigurări în Medicină, astfel încât să fie acoperite toate cheltuielile prioritare al instituțiilor –  salariile, medicamentele, alimentarea pacienților și serviciile de întreținere/comunale.

Argumente:

Am fost sesizați de conducerea și colectivele unor instituții medico-sanitare publice despre insuficiența surselor financiare, care perturbează activitatea instituției și creează întârzieri în onorarea obligațiilor financiare și contractuale:IMSP SCMC „V. Ignatenco” (nr.01-9/75 din 24.02.2026), în cadrul căruia este constituită unica subdiviziune UPU de tip A din țară, ne informează despre insuficiența bugetului alocat, subdimensionarea statelor de personal și insuficiența avansului alocat de Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) și ne solicită suport în vederea examinării cu Ministerul Sănătății și CNAM aceste probleme. Menționăm că, despre situația financiară deficitară a spitalului în cauză am sesizat conducerea Companiei la ultima ședință a Consiliului administrativ al CNAM din anul trecut.

• IMSP Spitalul Raional Ceadâr–Lunga ne informează despre o situație financiară deficitară a instituției, care se menține din anul 2024, când au fost refuzate validarea unor cazuri și, respectiv li s-a exclus din finanțare circa 2,1 mil. lei din partea Compania Națională de Asigurări în Medicină, situația fiind îngreunată și mai mult de activitatea centrului perinatal de nivel II, unde coeficientul DRG este foarte mic și respectiv sumele contractuale nu acoperă în totalitate cheltuielile de personal din această subdiviziune.

• IMSP Spitalul Clinic Municipal nr. 4 solicită majorarea tarifelor la serviciile de îngrijiri paliative în staționar cu 100% față de tariful actual, astfel încât tariful să acopere cheltuielile de personal în contextul noilor normative, dar și medicamentele și rulajul produselor de igienă destinate pacienților.

Astfel, intervenim cu solicitarea de a examina aceste cazuri în vederea identificării surselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor prioritare ale instituțiilor medicale vizate.