Federația Sindicală “Sănătatea” a expediat revendicările adoptate în unanimitate la cel de-al IV-a Consiliu Republican din 07 aprilie 2023 către organele de conducere ale Republicii Moldova.

Documentul înaintat prevede sporirea protecției sociale și economice a angajaților din sectorul medical și a fost remis pentru informare, luare de atitudine și întreprinderea măsurilor corespunzătoare – Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății, Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Curții de Conturi, Inspecției Financiare și Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova.

Lista de revendicări conține următoarele puncte:

REVENDICĂRILE

Consiliului IV din 07 aprilie 2023 al Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova către organele de conducere ale Republicii Moldova

Revendicarea nr. 1: Implementarea unor creșteri salariale reale și stabilirea unor salarii echitabile și decente prin prisma importanței muncii profesiilor din domeniul medical.

În contextul în care rata inflației în anul 2022 a depășit cota de 30,2%, iar majorările salariale implementate în anul 2022 au fost mai mici decât rata inflației anuale, respectiv puterea financiară a salariaților din Republica Moldova, inclusiv a lucrătorilor din sănătate a fost redusă. Majorările aplicate nu au compensat rezultatul negativ al inflației dezastruoase. Este oportun și important ca politicile de stat să fie orientate pentru majorarea drepturilor salariale astfel încât să contracareze efectul inflaționist.

Prin urmare, venim cu solicitarea către autorități de a prevedea următoarele măsuri în vederea majorărilor veniturilor salariale:

1. Indexarea anuală a salariilor, în conformitate cu prevederile art.133 din Codul muncii al Republicii Moldova, care stabilește expres că sporirea nivelului conținutului real al salariului se asigură prin indexarea salariului în legătură cu creșterea prețurilor de consum la mărfuri și servicii.
2. Continuarea creșterilor graduale ale salariilor cadrelor din medicină (atât pentru cei din sistemul bugetar, cât și pentru cei din sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală):
3. Uniformizarea/racordarea mărimii salariilor stabilite pentru personalul din unitățile medicale bugetare și salariile stabilite pentru personalul din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenta medicală.

Actualmente există un decalaj salarial considerabil între specialiștii de același profil, dar care activează în instituții medicale cu surse de finanțare diferită, personalul din instituțiile medicale bugetare având un salariu mult mai mic decât cel din cadrul instituțiilor încadrate în  asigurările obligatorii de asistență medicală.

• Majorarea salariilor angajaților din sistemul de sănătate (în special a celor din instituțiile medicale finanțate din bugetul de stat) să se realizeze prin majorarea nemijlocită a salariului de bază și nu prin introducerea sau majorarea unor sporuri la salariul de bază;
• Majorarea salariilor (clasei de salarizare) pentru cercetătorii științifici cu funcții medicale din laboratoarele științifice din cadrul instituțiilor medicale.                                                                  

Or, conform prevederilor actuale, cadrele științifice-medici au un nivel salarial inferior chiar și în comparație cu cadrele medicale din unitățile medicale bugetare. De exemplu, un cercetător științific actualmente are un salariu de funcție de 6520 lei, pe când cel mai mic salariu stabilit pentru medicii din unitățile medicale de nivel republican din sistemul bugetar este de 9500 lei, fără vechime, iar pentru medicii din sistemul asigurărilor obligatorii salariul minim este de 10850 lei, fără vechime.

• Majorarea salariilor pentru medicii experți judiciari:

Centrul de Medicină Legală se confruntă cu un deficit drastic de cadre, care se accentuează din cauza salariilor mici și neatractivității locului de muncă. Un medic expert judiciar de categoria a treia, actualmente, are un salariu de funcție de 8740 lei, iar un medic terapeut din unitățile medicale de nivel republican din sistemul bugetar, fără vechime în muncă, are un salariu de 9500 lei, pe când la medicii din sistemul asigurărilor obligatorii salariile lunare pornesc de la 10850 lei.

• Stabilirea salariilor pentru medicii rezidenți din unitățile medicale în mărime egală, indiferent dacă aceștia activează în unități bugetare sau în unități medicale din sistemul asigurărilor obligatorii.

La moment, medicii rezidenți din instituțiile medicale bugetare sunt remunerați cu un salariu de funcție stabilit în mărime de 7240 lei, iar medicii rezidenți din instituțiile medicale încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală – în mărime de 10070 lei.

Respectiv, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova solicită ca pentru medicii rezidenți antrenați în supravegherea de stat a sănătății publice și/sau în acordarea asistenței medicale, clasa de salarizare să se stabilească la nivelul funcției de „Medic (de toate specialitățile), în instituții de categoria: nivel republican”, fără vechime.

Aceasta ar stimula medicii rezidenți din instituțiile medicale bugetare, astfel încât salariul de funcție nou (9500 lei) ar fi mai aproape de nivelul stabilit la momentul actual pentru medicii rezidenți care activează în instituțiile medicale încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală (10070 lei).

• Excluderea din art.21 al Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul  bugetar  a normei care stabilește limita maximă a premiilor unice acordate salariaților (5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară). Întrucât premiile deja se achită din contul economiilor formate, nu este judicioasă această limită de 5%.
• Revizuirea grilelor salariale prevăzute în Regulamentul privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistentă medicală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.837/2016, în vederea stabilirii salariilor de funcție în raport cu gradul de risc pentru fiecare specialitate aparte.

Cerem revederea salariilor pentru cadrele medicale care activează în sfera de ionizare (radiologie) similar cu personalul medical din serviciul medicinei nucleare; ajustarea salariilor medicilor din subdiviziunile de primiri urgențe (DMU/UPU); stabilirea în mod diferențiat a salariilor pentru asistentele medicale reieșind din specificul de activitate, similar medicilor).

• Revederea posibilității de reincludere în structura salariului personalului din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenta medicală a plății suplimentare pentru deținerea categoriei de calificare pentru personalul medical și farmaceutic, similar personalului medical și farmaceutic care activează în instituțiile medicale finanțate de la bugetul de stat.
• Reglementarea plății muncii pentru mobilizarea la domiciliu a cadrelor medicale (serviciul AVIASAN, Centrul Național de Transfuzie a Sângelui);
• Reincluderea plății premiului pentru rezultatele activității curente, similar cu prevederea din sistemul de salarizare pentru sectorul bugetar.

Revendicarea nr. 2: Revizuirea formulei de calcul a transferurilor de la bugetul de stat către FAOAM pentru acele 13 categorii de persoane neangajate asigurate de Guvern.

În Legea FAOAM pe anul 2023 transferurile de la bugetul de stat pentru categoriile de persoane asigurare de Guvern, reprezintă doar 48,4% din suma totală a veniturilor fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM), în condițiile în care persoanele asigurate de Guvern constituie ponderea majoritară, respectiv peste 60% din numărul total de persoane asigurate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală.

Prin urmare, este necesar de a consolida eforturile Guvernului întru transferarea mijloacelor financiare suficiente din bugetul de stat în FAOAM pentru aceste categorii de persoane. Cu atât mai mult că ponderea majoritară din aceste categorii de persoane este constituită din acele categorii de persoane care au nevoie cel mai des de asistență medicală (copiii, pensionarii, gravidele și persoanele cu dizabilități).

Totodată, propunem modificarea art.9 din Legea nr.1593/2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, astfel încât suma transferurilor de la bugetul de stat să se calculeze prin înmulțirea numărului persoanelor neangajate pentru care Guvernul are calitatea de asigurator (la data de 31 decembrie a anului precedent anului de gestiune) și prima de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă, dar nu prin indexarea cu Indicele prețului de consum pentru anul precedent a volumului transferurilor de la bugetul de stat în FAOAM pentru anul precedent.

Este necesar ca statul să-și fortifice eforturile financiare pentru asigurarea medicală  a celor 13 categorii de persoane asigurate de Guvern. Aceasta ar avea drept impact creșterea graduală a cheltuielilor publice pentru sănătate, obiectiv prevăzut inclusiv în proiectul Strategiei naționale de sănătate „Sănătatea 2030”.

Revendicarea nr. 3: Revizuirea și ajustarea categoriilor de persoane fizice care sunt obligate să achite prima de asigurare în sumă fixă și care beneficiază de reduceri la costul primei.

În scopul asigurării unui mecanism nediscriminatoriu și echitabil față de salariați (care achită prima sub formă de contribuție procentuală la toate veniturile salariale), dar și față de persoanele fizice care achită prima de asigurare în formă de sumă fixă, este imperativ necesar de a revedea și ajusta categoriile de persoane fizice care beneficiază de reduceri considerabile la costul real al primei stabilit în mărime fixă (până la 31 martie a anului).

Or, reducerile stabilite reprezintă un tratament discriminatoriu din punct de vedere financiar față de persoanele angajate în primul rând, subminând prin aceasta principiul de echitate în protecția populației angajate a țării.

Pornind de la faptul că salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2023,a fost stabilit la 11700 de lei:

– proprietarii de terenuri cu destinație agricolă, indiferent de faptul dacă au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosință pe bază de contract, au achitat (până la 31 martie a anului curent) de 12,5 ori mai puțin decât suma pe care o va plăti în mediu timp de un an o persoană angajată, respectiv beneficiind de o reducere de 92% (1014 lei);

 – persoanele fizice care desfășoară activități independente în domeniul comerțului cu amănuntul  au achitat de 7,8 ori mai puțin decât suma pe care o va plăti în mediu timp de un an o persoană angajată, respectiv beneficiind de o reducere de 87,2% (1622 lei);

– fondatorii de întreprinderi individuale, titularii de patentă de întreprinzător ș.a. au achitat de 6,2 ori mai puțin decât suma pe care o va achita în mediu timp de un an o persoană angajată, respectiv beneficiind de o reducere de 84% (2028 lei);

– mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești, experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați, au achitat de 3,1 ori mai puțin decât suma pe care o plătește în mediu timp de un an o persoană angajată, respectiv beneficiind de o reducere de 68% (4065 lei).

Revendicarea nr. 4:  Ajustarea cadrului legal al funcționării sistemului public de pensii astfel încât perioada de internatură, secundariat clinic și rezidențiat al medicilor să fie incluse în stagiul de cotizare necesar acordării pensiei anticipate pentru carieră lungă (având în vedere că pentru perioadele menționate asigurații au achitat contribuții de asigurări sociale de stat).

Conform prevederilor art.15² din Legea privind sistemul public de pensii nr.156/1998, dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin. (1). Așadar, la calcularea stagiului de cotizare vor fi incluse doar perioadele pentru care persoanele au beneficiat de salariu și au fost achitate contribuții de asigurări sociale aferent acestuia.

Însă, conform cadrului legal al funcționării sistemului public de pensii (art.5, alin.(2) litera e) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156/1998 și subpunctului 6) al pct. 61 din Hotărârea Guvernului privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor nr.165/2017) perioada de internatură, secundariat clinic și rezidențiat sunt atribuite la perioadele necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare.

Perioada de internatură reprezintă o perioadă contributivă, care, în temeiul art.5 alin.(1) al Legii nr.156/1998, este eligibilă de a fi inclusă în stagiul de cotizare deoarece pentru această perioadă asigurații (medicii-interni) au achitat contribuții de asigurări sociale de stat, cu atât mai mult că aceasta se confirmă prin documente doveditoare cum ar fi certificatul de salariu de la instituția în care s-a efectuat internatura. Or, art.5 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156/1998 prevede expres că în sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive.

Totodată, ținem să menționăm că, începând cu 11 octombrie 2013, în urma completărilor actelor normative care reglementau salarizarea personalului din instituțiile medicale la acel moment, medicii rezidenți care urmau studiile de rezidențiat și erau antrenați în acordarea asistenței medicale au început a fi salarizați. Respectiv, la salariile medicilor rezidenți se percep și se calculează atât impozitul pe venit, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, cât și contribuțiile de asigurări sociale.

Cu toate acestea, art.5 alin.(2) lit. e) din Legea nr.156/1998 și pct.61 subpct.6) din Hotărârea Guvernului nr.165/2017 atribuie expres perioada de rezidențiat și internatură în categoria perioadelor necontributive ale asiguratului asimilate stagiului de cotizare.

Or, art.5 alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii nr.165/2017  prevede expres că în sistemul public, stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive, respectiv, perioada de internatură și rezidențiat reprezintă perioade contributive, care, în temeiul art.5 alin.(1) al Legii nr.165/2017, sunt eligibile de a fi  incluse în stagiul de cotizare având în vedere că pentru perioadele menționate asigurații au achitat contribuții de asigurări sociale de stat.

Varianta în vigoare legii nr.156/1998 (art.5. alin. (2) litera e)) și a Hotărârii Guvernului  nr.165/2017 (pct. 61 subpunctului 6)) lezează drepturile medicilor de a beneficia de pensie anticipată pentru carieră lungă, prin neincluderea perioadei de internatură și rezidențiat – perioade în care s-au reținut contribuții de asigurări sociale – în stagiul de cotizare necesar acordării pensiei pentru carieră lungă, încălcând astfel  principiul contributivității definit în art.3 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr.489/1999, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Revendicarea nr. 5: Responsabilizarea și informarea organelor Statului abilitate cu funcții de control despre acțiunea Convențiilor colective de ramură și despre acțiunea contractelor colective de muncă și atenționarea acestora despre necesitatea respectării prevederilor acestor acte juridice în conformitate cu legislația în vigoare, respectând principiile parteneriatului social.

Scopul principal al parteneriatului social constă în efectuarea unor măsuri comune și concrete ale partenerilor sociali, menite să asigure protecția socială și economică a salariaților. Principiile de bază ale parteneriatului social și executarea obligatorie a contractelor colective de muncă, a convențiilor colective și a altor înțelegeri între partenerii sociali sunt prevăzute în Codul muncii al Republici Moldova, fiind consacrat acestui domeniu un titlu întreg din actul legislativ (Titlu II. Parteneriatul social în sfera muncii).

Or, Legea supremă a statului – Constituția Republicii Moldova, prevede în art.43 alin. (4) că dreptul la negocieri în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective sunt garantate.

Suplimentar informăm că, odată ce Republica Moldova a obținut statut de țară candidat la Uniunea Europeană, este necesar să se înțeleagă rolul parteneriatului social și să se respecte actele, înțelegerile și convențiile convenite în urma acestui parteneriat.

Revendicarea nr. 6: Reluarea activității și funcționalității comisiei de ramură pentru consultări și negocieri colective.

În ultimii ani, activitatea și funcționalitatea Comisiei de ramură pentru consultări și negocieri colective din domeniul ocrotirii sănătății a fost stopată inclusiv din cauza epidemiei COVID-19. Considerăm că este important de a relua exercițiul de consultare și negociere în cadrul ședințelor Comisiei a problemelor resurselor umane din sănătate, precum și dezbaterea și examinarea proiectelor de acte normative care vizează salariații din unitățile medicale și a altor subiecte de importanță din domeniul resurselor umane din sănătate.

De remarcat că, prin decizia prim-ministrului Republicii Moldova, a fost reanimată activitatea Comisie Naționale de Consultări și Negocieri Colective, în anul 2022, în cadrul ședințelor Comisiei Naționale fiind consultate și discutate intens proiectele de acte normative care prevăd reglementarea remunerării muncii salariaților și reglementarea altor drepturi și garanții pentru aceștia.

În temeiul prevederilor legislației în vigoare (Legea 245/2006 privind organizarea și funcționarea Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, a comisiilor pentru consultări și negocieri colective la nivel de ramură și la nivel teritorial și Regulamentul comisiei de ramură pentru consultări și negocieri colective din domeniul ocrotirii sănătății, aprobat prin ordinul Ministrului Sănătății nr.61 din 26 ianuarie 2022), solicităm consultarea și dezbaterea proiectelor de acte normative privind salarizarea personalului din domeniul sănătății și stabilirea unor altor garanții și drepturi pentru aceștia, în cadrul ședințelor Comisiei de ramură pentru consultări și negocieri colective.