Federația Sindicală “Sănătatea” a expediat revendicările adoptate în unanimitate la Congresul VII din 23 octombrie 2020 către organele de conducere ale Republicii Moldova.

Documentul înaintat prevede sporirea protecţiei sociale şi economice a angajaţilor din sectorul medical și a fost remis pentru informare, luare de atitudine și întreprinderea măsurilor corespunzătoare Parlamentului, Guvernului, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și Confederației Naționale a Sindicatelor din Republica Moldova.

Lista de revendicări conține următoarele puncte:

REVENDICĂRILE

Congresului VII din 23 octombrie 2020 al Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova către organele de conducere ale Republicii Moldova

Revendicarea nr. 1.

Respectarea, fără derogare de la Legea nr.1593/2002 ”Cu privire la mărimea, modul și termenii de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală”, a sumei transferurilor din bugetul de stat în fondurile asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru asigurarea categoriilor de persoane asigurate de Guvern.

Argumentare:

În contextul în care, conform Raportului de executare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2019, circa 65% din persoanele integrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală fac parte din categoriile de persoane neangajate pentru care Guvernul are calitatea de asigurat, Statul trebuie să-și exercite această funcție în măsură deplină, fapt ce ar majora substanțial Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală.

Or, finanțarea prioritară a sistemului de sănătate este un factor de conștientizare a conducerii Republicii Moldova, întrucât medicina performantă este foarte costisitoare.

Pentru asigurarea populației cu servicii medicale calitative, echitabile și la timp, medicina trebuie finanțată prioritar de Stat în volum suficient, cu precădere pentru categoriile de persoane neangajate pentru care Statul are calitatea de asigurat.

Revendicarea nr. 2.

Stabilirea mărimii primei de asigurare în formă de sumă fixă, fără derogare de la prevederile art. 17 alin. (4) din Legea nr. 1585/1998 ”Cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală”, prin aplicarea primei de asigurare în formă de contribuție procentuală la salariul mediu anual, prognozat pentru anul respectiv în baza indicatorilor macroeconomici.

Argumentare:

Reieșind din situaţia economico-financiară complicată, ce se reflectă asupra posibilităţilor financiare ale populaţiei, prin derogare de la prevederile menţionate, din anul 2014 până în anul curent, mărimea primei de asigurare în formă de sumă fixă a fost menținută la valoarea 4056 lei.

Or, acest fapt este inechitabil față de persoanele angajate, care plătesc prima de asigurare obligatorie de asistență medicală sub formă de contribuție procentuală la salariu și alte recompense, în condițiile în care câștigul mediu salarial brut din anul 2014 până la momentul actual a înregistrat o majorare substanțială.

Totodată, este necesar de menționat că pentru persoanele care se asigură individual, prin achitarea poliței în sumă fixă, sunt prevăzute anumite reduceri: cu 50% a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă pentru majoritatea categoriilor de plătitori, cu 60% pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate independentă în domeniul comerţului cu amănuntul fără a constitui o formă organizatorico-juridică şi cu 75% pentru proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă, în cazul achitării primei în termen de până la 31 martie inclusiv.

Revendicarea nr. 3.

Instituirea, la nivel de administraţie publică locală (raion, municipiu), a unui organ de coordonare a tuturor unităţilor medicale, indiferent de forma juridică de proprietate, amplasate pe teritoriul administrației publice locale.

Argumentare:

În opinia Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova, un astfel de organ de coordonare sau subdiviziune instituită în cadrul aparatului administrației publice locale, menită să coordoneze toate segmentele sistemului de sănătate (sănătate publică, asistența medicală primară, asistența medicală spitalicească și specializată de ambulator, asistența medicală urgentă prespitalicească, asistența medicală stomatologică, farmaceutică etc.), ar reprezenta un instrument de realizare a puterii locale în garantarea dreptului general și necondiționat al cetățenilor la ocrotirea sănătății, care va duce la eficientizarea nivelului de gestionare a activității medicale pe întreg teritoriul (raion, municipiu), cu precădere în situații excepționale legate de declararea stării de urgență, de asediu și de război sau de declararea stării de urgență în sănătate publică.

Revendicarea nr. 4.    

Elaborarea şi adoptarea normelor de muncă și normativelor de personal pentru toate categoriile de lucrători din instituțiile medico-sanitare și farmaceutice, inclusiv pentru personalul non medical.

Argumentare:

Din momentul adoptării Codului muncii autoritățile publice centrale (ramurale) au fost obligate să elaboreze normele-tip de muncă și să le aprobe în modul stabilit de Guvern.

Cu regret, până în prezent în sectorul sănătății nu sunt elaborate și aprobate de către Guvern normele-tip de muncă, conform prevederilor Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 98/2013.

Or, la nivelul ramurii ocrotirii sănătății, au fost elaborate anumite norme de muncă și normative de personal, fără a fi argumentate științific, fiind aprobate prin ordine ale Ministerului Sănătății/ Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (ordinele Ministerului Sănătății nr. 100 din 10.03.2008 „Cu privire la Normativele de personal”, nr. 95 din 07.02.2012 „Cu privire la normativele de personal în instituțiile medico-sanitare publice spitalicești”, nr. 695 din 13.10.2010 „Cu privire la asistența medicală primară din Republica Moldova”, nr.424 din 02.06.2017 ”Cu privire la aprobarea Standardului de organizare, funcționare și practică în cadrul Unităților de Primiri Urgențe”, nr.27 din 13.01.2017 ”Cu privire la aprobarea Standardului de organizare, funcționare și practică în cadrul secțiilor de terapie intensivă” etc.).

În conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare a normării muncii în ramurile economiei naționale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 98/2013, normativele ramurale se aprobă de către ministerele de ramură de comun acord cu patronatele și sindicatele ramurale și se includ ca anexe în convențiile colective ramurale, fiind obligatorii pentru angajatorii și salariații care cad sub incidența convențiilor respective.

Revendicarea nr. 5.    

Perfecționarea și ajustarea continuă a sistemului de plată a muncii angajaților din instituțiile medico-sanitare publice prin înaintarea propunerilor concrete și argumentate, care să asigure salarii echitabile, precum și transparență în cadrul structurii salariului.

Actualmente salarizarea angajaților instituțiilor medico-sanitare publice se realizează în baza următoarelor acte normative:

• Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,
• Hotărârea Guvernului nr. 1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar;
• Hotărârea Guvernului nr. 837/06.07.2016 pentru aprobarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistenta medicală.

Argumentare:

În baza multiplelor sesizări și intervenții din partea colectivelor de muncă, Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova își propune să înainteze următoarele:

a) stabilirea salariilor după principiul „remunerare egală pentru același tip de muncă”: problema abordată de lucrătorii medicali care activează în sfera de ionizare (radiologie), care beneficiază de salarii mai mici comparativ cu personalul medical din serviciul medicinei nucleare;

b) stabilirea salariilor mai mari pentru asistentele medicale care activează în serviciul de chirurgie și anesteziologie (o grilă de salarizare separată), similar medicilor din acest serviciu;

c) reducerea decalajului dintre mărimea  salariilor cadrelor medicale și a cadrelor non medicale care a fost creat după ultimele majorări salariale implementate exclusiv pentru  personalul medical;

d) reintroducerea normei privind obligativitatea de a stabili și a planifica surse financiare în mărime de minim un fond lunar de salarizare, pentru acordarea premiilor și ajutoarelor materiale angajaților, în scopul stimulării și protejării acestora.

Revendicarea nr. 6.

Recunoaşterea oficială a bolii COVID-19 ca boală profesională, cu modificarea şi completarea respectivă a „Listei bolilor profesionale” din Anexa nr.1 la Regulamentul sanitar privind modul de cercetare şi stabilire a diagnosticului de boală (intoxicaţie) profesională, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1282/2016.

Argumentare:

Noul virus SARS-COV-2 a condus la agravarea extrem de periculoasă a condiţiilor de muncă a lucrătorilor medicali, cu consecințe fără precedent pentru sănătatea şi viaţa lor. Pe lângă măsurile de susţinere materială a lucrătorilor medicali întreprinse de autorităţi, sunt necesare unele garanţii suplimentare pentru personalul medical ce activează în procesul de cercetare, diagnosticare şi tratament al bolnavilor cu COVID-19.

Revendicarea nr. 7.

Modificarea și completarea Legii privind sistemul public de pensii nr.156/1998, art.41 Vîrstele de pensionare, tabelul 2¹, cu următoarele:

1). Coloniţa „La stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite de muncă (ani împliniţi)” se completează cu cifra 5.

2). Coloniţa „Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute în tabelul 2¹ al legii în cauză, se completează cu cifra „5 ani”.

Modificarea și completarea „Listei locurilor de muncă încadrate în condiţii deosebite, în temeiul cărora se acordă pensie pentru limită de vârstă în condiții avantajoase”, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 256/ 2018 din 27.03.2018, Capitolul VII Instituțiile de ocrotire a sănătății cu următoarele: „Medici, asistenţi medicali, surori medicale inferioare care lucrează în secţii pentru tratamentul bolnavilor cu infecţia COVID-19”.

Argumentare:

Modificările actelor normative respective sunt argumentate de condiţiile extrem de grele şi extrem de periculoase pentru viaţa şi sănătatea lucrătorilor medicali. Adoptarea lor va încuraja cadrele medicale să activeze în condiţiile extrem de periculoase din secţiile spitaliceşti pentru tratamentul bolnavilor cu COVID-19, va contribui la stabilitatea forţei de muncă şi reţinerea cadrelor medicale calificate în instituţiile medicale respective.

Revendicarea nr. 8.

Elaborarea și promovarea, în comun cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și deputații din Parlament, a unui proiect de lege privind „Statutul special al lucrătorului medical”.

Argumentare:

Luând în considerație condițiile dificile în care lucrătorii medicali își exercită atribuțiile de serviciu, precum și suprasolicitarea fizică și neuropsihică, Statul are obligativitatea de a proteja lucrătorii din această ramură.

Astfel, lucrătorii din sistemul medical necesită să fie încadrați în categoria angajaților cu statut special și să  beneficieze de anumite facilități și garanții speciale:

• Facilități la pensionare, cu drept la pensie anticipată și anticipată parțial;
• Drepturi extinse la concedii suplimentare;
• Dreptul la asistență medicală gratuită și medicamente gratuite;
• Scutire de la plata impozitului pe imobil, aflate în proprietate/coproprietate și alte facilități fiscale;
• Drepturi extinse la salarizare;
• Reduceri sau scutiri la utilizarea mijloacelor de transport în comun;
• Facilități la acordarea biletelor de tratament sanatorial în instituțiile balneo-sanatoriale.

Documentul original găsiți AICI