EPSU instruiește lideri de sindicat în domeniul digitalizării și strategiile de negociere colectivă

25/09/2019

În perioada 24-25 septembrie 2019, în București, România are loc seminarul regional EPSU privind digitalizarea și strategiile de negociere colectivă.
Obiectivul seminarului îl constituie tema mai largă a digitalizării și modul în care negocierea colectivă, poate atenua orice impact potențial negativ asupra lucrătorilor. În situația în care negocierea colectivă nu are loc, există alte mecanisme care oferă certitudinea că lucrătorii sunt cel puțin informați și consultați în privința aspectelor legate de restructurare, inclusiv a celor privind digitalizarea sub o formă oarecare.
În prima zi a seminarului se analizează: organizarea muncii și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Digitalizarea a readus multe aspecte privind timpul de lucru pe agenda negocierilor colective. Acestea includ reducerea timpului de lucru cauzată de automatizare și raționalizare, reglementarea muncii TIC la domiciliu sau în afara orelor normale de program, disponibilitatea, monitorizarea și documentarea timpului de lucru, numărul maxim de ore și remunerația. Limitele din ce în ce mai estompate dintre viața profesională și cea privată reprezintă, de asemenea, o problemă. Digitalizarea poate oferi oportunități și valoare adăugată pentru lucrători, dacă există condiții-cadru și norme de facilitare. În același timp, s-a demonstrat că digitalizarea poate înrăutăți situația lucrătorilor, dacă nu există reglementări sau dacă nu s-au definit reguli în domenii precum lucrul în afara programului normal, dreptul la deconectare și telemunca digitală echitabilă.

Totodată, s-a discutat instruirea și dezvoltarea competențelor, care sunt esențiale în contextul digitalizării serviciilor publice. Noile competențe și necesarul de abilități sunt în creștere, iar activitățile și sarcinile mai simple vor fi înlocuite, cel mai probabil, de mașini. Educația profesională, instruirea și dezvoltarea competențelor reprezintă, așadar, o modalitate esențială prin care ne putem asigura că o mare parte a forței de muncă nu rămâne în urmă. Domeniile relevante includ dotarea tuturor lucrătorilor din serviciile publice cu competențe digitale de bază și specifice, adaptarea programelor de instruire la nivel de societate și sector, reclasificarea grupelor de salarizare în conformitate cu noile activități digitale și descrieri ale posturilor, recalificarea/îmbunătățirea calificării lucrătorilor, integrarea de noi profiluri ocupaționale în cursurile de instruire oferite de societăți, programe de dezvoltare a competențelor și calificare și integrarea instrumentelor și a metodelor digitale în cursuri și programe de instruire inițiale și ulterioare.

În cea de-a doua zi a seminarului se analizează: gestionarea datelor, confidențialitatea, supravegherea și IA. Digitalizarea se referă la datele extinse. Analiza, prelucrarea și dezvoltarea datelor reprezintă baza noilor modele de afaceri și servicii care pot fi găsite, din ce în ce mai mult, în serviciile publice. Exemplele se regăsesc în: facilități (rețele și contoare inteligente), transport (aplicații pentru mobilitate, mobilitatea ca serviciu) și sănătate și asistență socială (e-sănătate, Uber-izarea îngrijirii). Există exemple și la nivelul serviciilor publice, în domenii precum automatizarea proceselor, învățarea de către mașini și luarea deciziilor pe bază de algoritmi. Drept urmare, digitalizarea este însoțită de noi instrumente digitale care colectează și analizează date privind performanța, locația și activitățile angajaților și alte date personale. Spre deosebire de aceasta, cadrul juridic al protecției datelor cu caracter personal de la nivel național tinde să rămână în urmă și, în majoritatea țărilor, implicarea angajaților în practicile privind protecția datelor la nivel de societate este departe de a fi clară. sănătate și siguranță. Principalele impacturi ale digitalizării asupra sănătății și a siguranței includ: stresul, riscuri psihosociale sau epuizarea, ca rezultat al muncii mobile pe bază de TIC, disponibilitate extinsă, majorarea presiunii timpului și introducerea de noi activități. Pentru mulți lucrători, digitalizarea este legată de schimbări potențiale sau existente ale mediului de lucru individual, ceea ce generează mai multă nesiguranță, un nou volum de muncă sau intensificarea activității. Riscurile fizice includ preocupări de natură ergonomică, în special în ceea ce privește lucrul în fața ecranelor. La fel ca în multe țări, organele de reprezentare a lucrătorilor și sindicatele joacă un rol în problemele privind sănătatea și siguranța de la locul de muncă sau la nivel de sector, iar aceste aspecte ar trebui considerate ca un domeniu de activitate important pentru sindicate.
Menționăm că Federația Sindicală „Sănătatea” din Moldova este reprezentată de către vicepreședinte, dl Igor Zubcu.

 

 

Informații utile