mun. Chișinău,
str. 31 August 1989, nr. 129.

Tel: 022-23-72-45
Fax:022-23-73-13
Fax:022-23-74-87

office@sindsan.md

 

 

 

 

 

Capitolul III: Drepturile de bază așe sindicatelor

Capitolul III

DREPTURILE DE BAZĂ ALE SINDICATELOR

Articolul 12.Apărarea drepturilor şi intereselor membrilor de sindicat

Sindicatul reprezintă şi apără drepturile şi interesele profesionale, economice, de muncă şi sociale colective şi individuale ale membrilor săi în autorităţile publice de toate nivelurile, în instanţele judecătoreşti, în asociaţiile obşteşti, în faţa patronilor şi asociaţiilor acestora.

Articolul 13. Dreptul de a participa la administrarea treburilor publice

(1) Sindicatele, în condiţiile legii, au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, la formarea politicii sociale şi economice a statului, politicii în domeniul muncii.

(2) Sindicatele pot promova reprezentanţii lor în autorităţile publice de toate nivelurile.

Articolul 14. Dreptul de a participa la elaborarea proiectelor de programe social-economice şi de acte juridice

(1) Sindicatele sînt în drept să participe la elaborarea proiectelor de programe privind dezvoltarea social-economică, proiectelor de legi şi de alte acte normative în domeniul remunerării muncii, asigurării sociale, formării preţurilor, ocrotirii sănătăţii şi în alte domenii ce ţin de muncă şi dezvoltarea social-economică. În autorităţile publice, sindicatul îşi realizează acest drept prin organele sale de nivelul respectiv.

(2) Autorităţile publice trimit proiectele de programe şi de acte juridice, indicate la alineatul (1) al prezentului articol, organelor sindicale respective, solicitând, în termen de cel mult 30 de zile, avizele sau propunerile acestora. Neprezentarea avizelor sau propunerilor în termenul indicat se consideră refuz al sindicatului de a-şi exercita dreptul la exprimarea opiniei.

(3) Sindicatele sînt în drept să participe la examinarea de către autorităţile publice a avizelor şi propunerilor lor indicate la alineatul (2) al prezentului articol. În cazul respingerii sau acceptării parţiale a propunerilor sindicatului, autoritatea respectivă îl informează în scris despre aceasta, argumentându-şi poziţia.

(4) Sindicatele sînt în drept să-şi exprime public, în mijloacele de informare în masă, poziţia asupra proiectelor de programe şi de acte legislative şi alte acte normative indicate în alineatul (1) al prezentului articol.

Articolul 15. Dreptul la negocieri colective, la încheierea contractelor colective de muncă şi exercitarea controlului asupra executării lor

(1) Sindicatele au dreptul la negocieri colective cu patronii şi asociaţiile lor, cu autorităţile administraţiei publice şi la încheierea contractelor colective de muncă. Conducătorii unităţilor unde nu sînt constituite sindicate şi patronii care împiedică constituirea şi activitatea lor nu pot fi membri ai comisiilor pentru negocieri colective.

(2) Patronii şi asociaţiile lor, autorităţile administraţiei publice sînt obligate să poarte negocieri colective cu sindicatele în probleme de ordin social şi de muncă, precum şi în problemele încheierii contractelor colective de muncă în cazul în care sindicatele înaintează o asemenea propunere.

(3) Modalitatea negocierilor şi încheierii contractelor colective de muncă este reglementată de legislaţie.

(4) Sindicatele exercită controlul asupra realizării contractelor colective de muncă şi au dreptul a cere destituirea funcţionarilor vinovaţi de încălcarea legislaţiei în acest domeniu.

Articolul 16. Apărarea dreptului membrilor de sindicat la muncă

(1) Sindicatele apără dreptul membrilor săi la muncă, dreptul de a dispune liber de aptitudinile lor, de a alege domeniul de activitate şi profesia, dreptul la remunerarea muncii, care ar asigura un nivel de trai decent.

(2) Sindicatele participă la elaborarea politicii de stat privind utilizarea forţei de muncă, propun măsuri de protecţie socială a persoanelor disponibilizate de la unităţi, exercită controlul obştesc asupra respectării legislaţiei cu privire la utilizarea forţei de muncă.

(3) Lichidarea, reorganizarea unităţii sau schimbarea formei de proprietate, întreruperea totală sau parţială a procesului de producţie din iniţiativa patronului, fapte ce conduc la reducerea în masă a locurilor de muncă sau la înrăutăţirea condiţiilor de muncă, pot fi efectuate doar cu condiţia informării, cu cel puţin 3 luni înainte, a sindicatului din ramura respectivă şi iniţierii negocierilor colective în vederea respectării drepturilor şi intereselor lucrătorilor.

(4) Desfacerea, din iniţiativa patronului, a contractului individual de muncă cu lucrătorul membru de sindicat poate avea loc doar cu acordul organului sindical (organizatorului sindical).

Articolul 17. Drepturile în domeniul protecţiei muncii şi protecţiei mediului înconjurător

(1) Sindicatele participă la elaborarea politicii de stat în domeniul protecţiei muncii şi protecţiei mediului înconjurător, la elaborarea programelor de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă a lucrătorilor, efectuează controlul obştesc asupra îndeplinirii la timp a acţiunilor programate în acest domeniu.

(2) Sindicatele participă la elaborarea proiectelor de acte normative privind protecţia muncii, au dreptul să conteste, în modul stabilit, actele normative care lezează interesele salariaţilor.

(3) Sindicatele efectuează controlul obştesc asupra stării protecţiei muncii şi a mediului înconjurător prin intermediul organelor lor elective, inspectoratului tehnic al protecţiei muncii şi împuterniciţilor pentru protecţia muncii, care acţionează în baza regulamentelor aprobate de centrele sindicale corespunzătoare. În acest scop, ele sînt în drept:

a) să viziteze şi să revizuiască nestingherit unităţile şi subunităţile lor, indiferent de forma juridică de organizare şi de tipul de proprietate, pentru a determina corespunderea condiţiilor de muncă cerinţelor de protecţie a muncii;

b) să prezinte patronului (administraţiei) propuneri, obligatorii pentru examinare, cu formularea de sugestii privind eliminarea neajunsurilor depistate;

c) să participe la activitatea comisiilor pentru primirea în exploatare a obiectelor de producţie, la cercetarea accidentelor de muncă;

d) să apere interesele membrilor de sindicat în problemele ce ţin de protecţia muncii, de acordarea înlesnirilor, compensaţiilor şi altor garanţii sociale în legătură cu influenţa asupra celor ce muncesc a factorilor de producţie şi ecologici nocivi.

(4) În cazul depistării la unităţi a încălcării cerinţelor de protecţie a muncii, tăinuirii accidentelor de muncă şi a cazurilor de îmbolnăviri profesionale ori al cercetării neobiective a acestor fapte, sindicatul poate cere conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice competente luarea măsurilor de neamânat, tragerea persoanelor vinovate la răspundere.

(5) În cazul periclitării vieţii sau sănătăţii lucrătorilor, sindicatul este în drept să ceară întreruperea lucrărilor şi suspendarea deciziilor patronului (administraţiei) contrare legislaţiei cu privire la protecţia muncii. Patronul (administraţia) este obligat să examineze cerinţele sindicatului şi să-l informeze în scris despre decizia luată.

Articolul 18. Dreptul la protecţia socială a lucrătorilor

(1) În scopul protecţiei sociale a lucrătorilor, sindicatele contribuie la dezvoltarea economiei cu orientare socială, participă la elaborarea programelor sociale în vederea îmbunătăţirii ocrotirii sănătăţii, asistenţei sociale, creării condiţiilor care să asigure o viaţă decentă şi dezvoltarea liberă a personalităţii, la realizarea măsurilor de protecţie socială a lucrătorilor, participă la determinarea criteriilor de bază ale nivelului de trai, efectuează controlul obştesc al respectării legislaţiei în domeniile menţionate.

(2) Reprezentanţii sindicatelor, în condiţii de paritate cu partenerii sociali, intră în componenţa organului de administrare a bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Sindicatele participă la organizarea tratamentului balneo-sanatorial al salariaţilor, odihnei copiilor şi adulţilor, activităţii şcolilor de educaţie fizică şi sport pentru copii, valorificând mijloacele proprii, mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat, patronilor, autorităţilor publice şi alte mijloace, în limita alocaţiilor prevăzute în aceste scopuri de legislaţia în vigoare.

Articolul 19. Dreptul la efectuarea controlului obştesc asupra respectării legislaţiei muncii şi locative

Sindicatele efectuează controlul obştesc asupra respectării legislaţiei muncii şi locative în unităţi, indiferent de forma juridică de organizare şi de tipul de proprietate, de subordonarea departamentală sau ramurală, şi sînt în drept să ceară eliminarea neajunsurilor depistate.

Articolul 20. Dreptul la efectuarea controlului obştesc al procesului de privatizare

Sindicatele, în conformitate cu legislaţia, cu contractele colective de muncă şi cu statutele lor, efectuează controlul obştesc asupra respectării actelor normative cu privire la privatizare.

Articolul 21. Participarea la soluţionarea litigiilor individuale de muncă şi a conflictelor colective de muncă

(1) Sindicatele acordă asistenţă juridică membrilor de sindicat, participă, în conformitate cu legislaţia, la soluţionarea litigiilor individuale de muncă.

(2) Sindicatele participă la soluţionarea conflictelor colective de muncă în problemele legate de interesele profesionale, economice, de muncă şi sociale, de încheierea şi îndeplinirea contractelor colective de muncă, de stabilirea unor noi condiţii de muncă şi de trai sau schimbarea celor existente. Drepturile sindicatelor în procesul de soluţionare a unor asemenea conflicte sînt stabilite de legislaţie, de actele normative şi de contractele colective de muncă.

(3) Sindicatele creează, în conformitate cu legislaţia, servicii juridice pentru reprezentarea drepturilor şi intereselor membrilor lor în autorităţile publice, inclusiv în autorităţile judecătoreşti şi în alte autorităţi. Modul de activitate a unor astfel de servicii este determinat în statutele (regulamentele) lor, aprobate de organul sindical respectiv.

Articolul 22. Dreptul la organizarea şi desfăşurarea întrunirilor

(1) În scopul apărării drepturilor membrilor de sindicat şi drepturilor sindicatelor, protejării de samavolnicia patronilor, influenţării asupra autorităţilor publice în vederea promovării unei politici social-economice ce ar corespunde intereselor lucrătorilor, organul sindical, de sine stătător sau la decizia membrilor sindicatului respectiv, organizează şi desfăşoară, în modul stabilit de lege, întruniri: mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni, marşuri, pichetări, greve şi alte acţiuni, folosindu-le drept formă de luptă pentru ameliorarea condiţiilor de muncă, majorarea salariului, reducerea şomajului, întărirea solidarităţii lucrătorilor în lupta pentru drepturile şi interesele lor profesionale, economice, de muncă şi sociale.

(2) Sindicatele pot desfăşura acţiuni comune de solidaritate cu alte organizaţii, asociaţii, precum şi cu centre sindicale din ţară şi cu centre similare de peste hotare.

(3) În scopul apărării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă şi sociale ale membrilor lor, sindicatele folosesc şi alte forme de acţiuni care nu contravin legislaţiei.

Articolul 23. Dreptul la informaţie

(1) Sindicatele sînt în drept să primească gratuit informaţie de la autorităţile administraţiei publice, patroni şi asociaţiile lor în probleme ce ţin de muncă, salariu, şomaj, dezvoltarea social-economică, starea mediului înconjurător, privatizare, asistenţă socială, ocrotirea sănătăţii, spaţiul locativ.

(2) Neprezentarea de către persoanele cu funcţii de răspundere a informaţiei solicitate sau prezentarea unei informaţii neveridice se califică drept împiedicare a activităţii sindicatelor. Persoanele vinovate sînt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia.

(3) Sindicatele au dreptul să primească, să transmită şi să difuzeze informaţii prin orice mijloc legitim. În calitate de partener social, ele beneficiază gratuit de serviciile organelor de informare în masă de stat, pot organiza sondaje sociologice şi dispune de centre informative.

Articolul 24. Reglementarea raporturilor dintre sindicate, Guvern şi patronat

Raporturile dintre sindicate, Guvern şi patronat în domeniul parteneriatului social se aşează pe principiul egalităţii în drepturi şi se reglementează de Constituţie, de convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la care Republica Moldova este parte, de Legea cu privire la Guvern, Legea patronatelor, prezenta lege şi de alte acte normative în acest domeniu.

Calendar

Prognoza Meteo

Curs Valutar